Chicago
Cum suntem în drum spre Chicago, am creat o harta Google cu niste puncte de interes de prin oras. O sa mai adaug pe masura ce mai descopar.
Restaurant Noosphere
Annie m-a dus la Noosphere, un restaurant vegetarian care s-a deschis anul asta în centru. Mâncarea este organizata pe feluri reci, feluri calde, dulciuri, plus supa zilei si ceai sau cafea. Clientii pot sa-si duca sticla lor de vin. Plata se face la gramaj. Ingrediente de calitate. Varietate mare : de la traditionalele feluri de legume si salate, orez si paste, pâna la creme de cartof dulce, avocado cu capere, bulgur, sos de ghimbir proaspat cu ceapa verde, alge. Condimentele foarte bine asortate. Personalul este simpatic. Singura posibilitate de a lasa bacsis este sub forma de monede pe masa. Ambianta luminoasa si spatioasa.
203, rue Saint-Jean, Québec
Restaurant Au petit coin breton
Umblând prin oras pe timpul festivalului din iulie, am descoperit Au petit coin breton, un restaurant-clatitarie în partea turistica a centrului. Terasa pe strada Saint-Jean care vara este strict pietonala. Servirea rapida si fara pretentii. Preturi destul de turistice, dar nu exagerate. Si... cele mai bune crêpes Suzette pe care le-am mâncat vreodata : îi vorba de niste clatite mici facute într-un sos de portocale. Cum nu ma prea omor eu dupa produsele de portocale, am cerut un extra de înghetata de vanilie. Eroare totala, sosul de portocale era delicios, nici prea dulce, nici prea amar. Si din belsug. Asa ca înghetata era clar în plus. În meniu apar multe chestii gratinate, care si ele aveau aerul apetisant pe mese. Restaurant ideal pentru vegetarieni.
1029 rue St-Jean, Quebec
Restaurant 5000 ans, Montreal
Restaurantul meu preferat din toate timpurile. Am intrat în el din greseala pe vremea când lucram la Montreal. De fapt, cautam un restaurant tibetan si ajunsa la adresa cu pricina, în loc sa urc niste trepte, am coborât treptele de alaturi... M-am prins si mi-am zis ca nu-i nimic, încerc sa vad cum e. Asa ca am constatat ca-i corean, ca vesela e splendida, ca servirea este cum nu se poate mai discreta si simpatica si, ca... mâncarea este excelenta! Legumele, muraturile traditionale, supele în boluri de piatra fierbinte, prajiturile de orez, ceaiul, supa miso, muzica, totul, totul este pe gustul meu. De fiecare data când ajung la Montreal, intru la ei. Si-i car cu mine pe toti prietenii. Nu toti devin fani, dar nimanui nu-i displace.
3441 Rue Saint-Denis
Statiune de ski Le Relais
Cel mai apropiat loc de oras unde se poate schia este Le Relais. Problema este ca-i mini : putine pârtii, diferenta de nivel mica, lume multa. Populara pentru nocturna, frecventata mai ales de catre adolescenti. Am fost câteva seri, în gasca si când era foarte frig. Cu temperatura care a alungat lumea, cu oboseala dinspre ora 22 si cu râsete a mai mers... Dar nu-i un loc unde sa ne planificam o zi de ski. Desi e mai bine decât la Sir Sam...
Resto Chef Cafe
Scriam acu' o vreme despre locul unde trebuie mâncat poutine în Quebec... Ei bine, nu mai e valabil fiindca locul original s-a redeschis : se pare ca bucatarul si-a revenit si a reintrat in afacere cu Resto Chef Cafe. Este adevarat ca poutine ramâne specialitatea lui si ca majoritatea clientilor se duc pentru cartofi... dar ne-am prins ca adevarata lui pasiune sunt ardeii iuti. Asa ca ne-am abonat la cumparat tot felul borcanase cu sosuri picante si extrem picante pe care le folosesc la paste, la supe si asa mai departe. Nu serveste alcool. Si, din pacate, nu are terasa. Când mergem sa mâncam la el, profitam pentru dat o tura prin Wendake si vizitat cascada Kabir Kouba.
11085 Boulevard Valcartier
Algonquin Park, Ontario
Vacanta de iarna de anul trecut ne-am petrecut-o în Algonquin Park. Am închiriat o cabana la Eagle View. Am facut o gramada de iesiri cu rachetele de zapada si o zi de schi. Cum dealurile sunt mici prin zona, partea cu schiul a fost la limita ridicolului. Pârtia se numeste Sir Sam si se afla deasupra unui lac. Noroc cu privelistea, ca de nu... coborârea dureaza 30 de secunde. În schimb, pentru drumetie, posibilitatile sunt nelimitate, parcul este imens (cât judetul Arad...). Salbaticie, nu gluma. Peisajul este frumos : padure, lacuri, râuri, cascade. Toate înghetate în iarna. Am întâlnit elani si curcani salbatici. Ne ramâne de explorat zona pe timp de vara. Poate cu canoea.
Drake Hotel
Zilele astea, am dat peste niste poze de acu' câteva veri din Toronto. Mai precis, peste o poza dintr-o baie de hotel... Si cum vreau sa ma mai întorc acolo (nu neaparat la baie), trebuie sa notez detaliile, înainte de a uita. Povestea este ca bântuind cu Anita si cu Gabi pe Queen Street, am hotarât ca ar fi cazul sa luam o pauza de cafea. Asa se face ca Anita ne-a propus terasa de la Drake Hotel. Locul foarte placut, mult lemn, umbra. Lume boema, servire simpatica si non conformista. Ca sa aflu ca hotelul este foarte "design", ca gazduieste o gramada de evenimente artistice - muzicale, vizuale si altele. Din pacate, toate camerele erau ocupate, ca de nu, am fi putut sa vizitam interiorul. In orice caz, cel putin la baie am ajuns si într-adevar ambientul este impresionant. Pozele de pe site-ul lor sunt convingatoare. De mers.
1150 Queen Street West, Toronto
Statiuni de schi aproape de Quebec
Ne pregatim pentru sezonul de schi... scoatem echipamentul din debara, stam cu ochii pe meteo si asteptam cu nerabdare sa se deschida partiile. Si cum lumea ma intreaba cum e cu shiatul pe aici, am facut o harta Google cu statiunile cele mai apropiate de oras. Am pus pe ea detalii si linkuri spre site-urile oficiale ale statiunilor cat spre ce am mai scris eu pe blog despre unele. Spor la navigat si la schiat!
Biosphere, Montreal
Construita pe insula Sainte-Helene pentru Expozitia Universala din 1967, Biosphere adaposteste un muzeu al mediului. Arhitectura impunatoare. Amplasare pitoreasca. Expozitii interactive pe teme ca apa, clima, fenomenele naturale. N-as fi platit biletul de intrare, dar in sfarsitul asta de saptamana de dinainte de Craciun, intrarea era gratuita si locul impanzit de artizani care-si vindeau lucrarile. Targul de artizanat merita de facut o tura. Si... fiind la fata locului, am vizitat si salile de expozitie. Subiectul cam prea tehnic pentru gustul meu, dar prezentarea super! Plin de jocuri pentru copii, cu apa care curge, stropeste, picura, cu vartejuri, cu diguri si asa mai departe. Exemplul ideal de a invata prin joaca.
Les grillades des cedres, Montreal
Un "impinge tava" situat printre alte restaurante si fast-food-uri la subsolul Turnului bursei, un zgarie nori de birouri din centrul Montrealului. Proprietarul, Rodolfo se trezeste de dimineata, pregateste meniul zilei si gateste foarte bine. Meniul este tipic Orientului mijlociu, asa ca ofera intotdeauna orez, peste, carne la protap, placinti, legume la cuptor, legume coapte, salate verzi (obligatoriu taboulé), salate de fasole, cuscus, etc. Ceaiul de menta este la autoservire in niste ibrice de sticla in care inoata fire de menta proaspata cu tulpina si cu frunze cu tot. Meniul meu preferat este somonul umplut cu spanac si branza. Deschis doar la ora pranzului, care aici incepe la 11:30 si se termina la 14:00. De luni pana vineri. Ora ideala fiind un pic inainte de 1, cand nu mai este coada, dar cand mancarea inca nu este epuizata. Plata numai in cash.
Green Cafe, Montreal
Green este cafeneaua mea preferata pentru mancat dimineata in Montreal. Se afla la coltul strazii Viger cu Saint-Alexandre. Deschide foarte devreme. Meniul difera de la o zi la alta. Eu merg acolo intai si-ntai pentru ceaiul Revolution Tea (servit in niste cani imense de sticla, cu toarta), apoi pentru strudelul cu mere (adevarat) si, in final, pentru croasantii cu somon sau branza de capra. Designul interior este cool, servirea la fel. Desi pare pustie, are un trafic important de clienti. N-are terasa si probabil ca vara nu-i grozav de stat inauntru, dar diminetile reci de iarna, un loc la ferestra imensa, ascultand opera italiana in surdina... e un bun inceput de zi.
443 Viger, Montreal