Parc des Grands-Jardins, Quebec
Un Parc aflat pe malul nordic al fluviului, in aval de orasul Quebec. Mai multe poteci, pereti de catarat. Poteca principala este o bucla de vreo 11 km. Incepe prin padure, dar pe masura ce urca in altitudine, vegetatia se transforma in tundra, iar pe varf este gol alpin. De sus, vederea panoramica este impresionanta, plin de lacuri de toate dimensiunile in toate directiile. Pe vreme buna se vede fluviul. De mers toamna cand e plin de afine. Sansele de a intalni sau vedea ursi sunt mari : noi cand am fost prima oara am dat peste 5 ursi in doar 5 ceasuri cat ne-a luat traseul. Accesibil si iarna, cu rachete.
Cules de mere
In plin sezon de cules mere, Janie ne-a organizat o sambata la tara. Livezi se gasesc pe toate drumurile, asa ca ne-a propus una in apropierea satului ei de bastina, Saint-Henry. Livada se afla in spatele casei proprietarilor, care au amenajat la intrare un butic plin de produse pe baza de mere : cidru, gel, placinta, otet, etc. In plus, la sfarsit de saptamana, alti cativa fermieri erau instalati cu chioscuri la care-si vindeau propriile produse. Asa se face ca am apucat sa ne interesam despre iepuri! Revenind la mere, cele 5 fete care eram, ne-am petrecut dimineata in livada insorita. O data sacii plini, am mancat la localul fermei. Produse artizanale : cerb, legume de gradina, vin de mere. Dupa care ne-am deplasat la casa parinteasca a lui Janie si am facut pireu de mere care se pastreaza la borcan. La sfarsitul zilei, o cina linistita intr-un capat de drum de tara. Pe urma, fara nici o tragere de inima, fuga la ultimul feribot de la ora 10. Mersi Janie. Experienta asta trebuie repetata in fiecare an!
Pista de biciclete, Bellechasse
S-a deschis o noua pista de biciclete pe malul de sud al fluviului spre granita cu Statele Unite. Amenajata de-a lungul unei cai ferate dezafectate, pe o lungime de 74 de km, pista este paralela cu raul Etchemin si trece prin 8 sate, intre Pintendre si Armagh. Traseul este linear, fara o prea mare denivelare si poate fi atacat din 5 parcari. Harta pistei aici.
Ile-aux-Grues
In sfarsit am apucat sa vizitez aceasta mica insula pitoreasca de pe fluviul Saint Laurent, locuita in permanenta de o comunitate de apoximativ 100 de suflete care traiesc din pescuit, ferme de vaci si alte activitati agricole. Iarna, cand fluviul este inghetat, singurul mijloc de a parasi insula este avionul. Astfel incat, copii din sat, zboara de doua ori pe zi, ca sa merga si ca sa se intoarca de la cea mai apropiata scoala care se afla pe malul sudic al fluviului. Vara, feribotul circula zilnic, dar are un orar conditionat de maree. Loc linistit, ideal pentru o iesire de o zi. Turul insulei se face foarte bine cu bicicleta. Partea din amont este impadurita si accidentata. Se gasesc mese de picnic cam peste tot. Ritmul de viata este caracteristic unei mici comunitati independente : magazinul n-are orar, birtul deschide numai cand are birtasul chef, etc.
Saint-Antoine-de-Tilly
Dupa ce am fost la ziua lui Julie in Saint-Antoine-de-Tilly, am aflat o gramada de detalii despre satul asta pitoresc de pe malul sudic al fluviului Saint-Laurent. Fiind la aproape 30 km de noi, locul este perfect pentru o iesire cu bicicletele. Se poate merge pe soseaua pricipala - care nu este foarte circulata - sau pe un drum de tara ce trece printre ferme si zone impadurite unde nu este nici tipenie de om. In dreptul satului, pe malul fluviului, este amenajata o poteca accesibila doar la reflux : la flux, poteca era inundata si impracticabila. In caz de coordonare cu mareea, asta da o zi plina (60 km de pedalat si 20 km de marsaluit). De facut macar o data pe an.
Maison Normand, Saint-Antoine-de-Tilly
In fiecare primavara, Julie se ocupa de un bed & breakfast din Saint-Antoine-de-Tilly. Fiind acolo de ziua ei, ne-a invitat la locul cu pricina. A meritat deplasarea. Fost magazin, Maison Normand este amplasata in fata bisericii, la bifurcatia drumului principal cu un drumeag ce coboara faleza pana pe malul fluviului. Construita in 1894, in stil victorian, casa este in intregime din lemn, se intinde pe 4 nivele si adaposteste 5 dormitoare pentru oaspeti, camerele gazdelor, cateva bai, sufragerie, un salon imens, veranda, terasa si tot felul de cotloane surpriza. Proprietarii, fiind un cuplu de profesori iesiti la pensie, calatoresc cateva luni pe an. Asa se face ca decoratiile din casa sunt si ele exotice : tapiserii indiene, masti africane, lampioane, ceramici bizare, tesaturi din Anzi si asa mai departe.
3894 Chemin de Tilly
Ile-aux-Grues
Cu ocazia iesirii la Festivalul Gastelor de la Montmagny, am descoperit Îsle-aux-Grues. Lunga de cativa kilometri, mica insula aproape ca isi dubleaza suprafata la reflux. Pe ea cateva case, ferme si nelipsita biserica. Acces cu feribotul din Montmagny. Atentie la orar, pentru ca in functie de maree, escala poate fi de jumatate de ora (prea putin pentru o vizita) sau de opt ore - ceea ce permite vizitarea tuturor cotloanelor. Exista si croaziere care prezinta insula, cu plecare de la Berthier-sur-Mer, de la Québec sau de la Île d'Orléans. La reflux, se poate trece pe jos pana la Île-aux-Oies aflata in aval. De organizat un picnic.
Montmagny
In octombrie, gastele migratoare fac escala pe fluviul Saint-Laurent si lumea s-a obisnuit sa iasa pentru a le observa. Sute de gaste decoleaza brusc, zboara in cerc, se organizeaza, fac galagie si re-aterizeaza : se antreneaza pentru plecare. Iar cand pleaca pe bune, este si mai spectaculos. Astfel am descoperit ca la Montmagny se organizeaza un festival cu ocazia asta. Impreuna cu Nadia si Hugo, am organizat o vizita pentru a asista la incheierea festivalului. Ok, festivalul nu merita efortul, dar Montmagny este un orasel simpatic pe malul sudic, in aval de Québec. Merita de mers o zi cu bicicleta. In perioada festivalului toate restaurantele au gasca la meniu, sub tot felul de forme, de la untura si supe, la clasicele fripturi.
Territoire du marais Léon-Provancher, Quebec
Este vorba de o mica rezervatie naturala pe malul nordic al fluviului Saint-Laurent, la cativa kilometri in amonte de orasul Quebec. Am descoperit-o anul asta si am vizitat-o intr-o dimineata cu vreme capricioasa, cand ba ploua, ba stralucea soarele, astfel incat locul era pustiu. In schimb am vazut o gramada de pasari de tot felul : egrete uriase pe fluviu si pe lac, cormorani, rate de tot felul la care nu le cunosc numele, plus un mic mamifer prin boscheti care putea fi foarte bine un sconcs. Accesul este gratuit. O singura masa de picnic la intrare. De vizitat. Rezervatia are un site web.
Colturi din provincia Quebec – VI
Al saselea si ultimul pachet care prezinta locurile preferate din provincie ale unor personalitati din zona. Ghidul regrupeaza 70 de personalitati din arta, politica si sport, fiecare prezentandu-si locul preferat din provincia Quebec. Printre acestia sunt mai multi care au votat pentru un acelasi colt de tara, ceea ce face ca lista de situri sa se rezume la 56. Ajungand la sfarsitul listei, constat cu mirare ca mai multe persoane au mentionat diferite locuri din Montréal, dar nimeni nu pomeneste orasul Québec... care face parte din patrimoniul UNESCO, care este totusi prezentat ca fiind printre primele trei destinatii urbane de pe continentul nord american, alaturi de New York! Interesanta omisiune.
Colturi din provincia Quebec – V
Cel de-al cincilea pachet care prezinta locurile preferate din provincie ale unor personalitati din zona. Adica alte zece situri impreuna cu site-urile aferente.
Colturi din provincia Quebec – IV
A patra transa din cele sapte care prezinta locurile preferate din provincie ale unor personalitati din zona. Adica alte zece situri impreuna cu site-urile aferente.